Credinta, cel mai mare dar!

 Cuvintele Sfintei Evanghelie sunt pline de lumină. Fără puterea Duhului Sfânt, noi suntem depărtati de Dumnezeu, fără Mama noastră Biserica, noi murim. Trăim vremuri grele! Simtim o durere profundă, o jale care ne ajută să constientizăm că, dragostea este împlinirea credintei si că, îndepărtarea crestinilor de la Izvorul Vietii, de la Biserică, este o nedreptate care provoacă o rană imensă. Biserica suntem noi toţi cei care ne punem nădejdea în Tatăl Ceresc si suferim când suntem îndepărtati din locasul de rugăciune.
  Suferinţa e un tărâm misterios, o înţelegem în clipa în care o gustăm. Am trăit cu totii drama interzicerii desfășurării slujbelor religioase în prezenta credincioşilor mireni, în contextul coronavirusului. Tot la fel de mare este suferinta când, persoanele sunt înlăturate din locasul de rugăciune, de cel care ar trebui să le călăuzească spre Dumnezeu si spre mântuire. Voi prezenta o situatie delicată, nu o fac din răzbunare sau din răutate, ci pentru ca înţelepciunea cuiva să poată aduce mângâierea, liniștea, alinarea sufletelor credinciosilor, incluzând sufletul unui om al lui Dumnezeu, care a studiat mult, care a fost si preot militar în Bucuresti, care si-a construit o temelie cu multă trudă, însă acum se clatină si are nevoie de ajutor pentru ca din inima sa să izvorască gânduri curate si sentimente nobile, pentru a-si îndrepta grija sa spre curătirea duhovnicească si spre frumusetea lăuntrică. Ignoranta, resemnarea, indiferenta nu ajută nimănui, ne poate ucide sufletele. Dacă ar constientiza nobletea misiunii sale, va putea deveni un bun slujitor, va întelege că, premisa iubirii creştine faţă de aproapele este bazată pe stima faţă de celălalt, pe recunoaşterea demnităţii pe care fiecare o are ca om de la Dumnezeu şi în fata lui Dumnezeu.
 Nemultumirea unor credinciosilor, de la Biserică Ortodoxă Română din ... (Italia), a plecat de la faptul că, părintele Ionel, care nu respecta ora de începere a Sfintei Liturghii, întrerupea slujba pentru lucruri fără importantă, iar mesajul Evangheliei, în loc să fie transmis printr-o predică focalizată pe un discurs ziditor, cu un limbaj adecvat, cuprindea insinuări ofensive care distrugeau onoarea si reputatia personelor. Oamenii care doreau o atmosferă de rugăciune în biserică, au încercat un dialog cu preotul, dar problemele semnalate nu au fost privite ca modalitate de îmbunătățire situațională, ci au provocat o reactie neasteptată. Părintele Ionel a început a eticheta lumea cu expresii neortodoxe, s-a pornit a insulta, a îndepărta si a scoate credinciosii din biserică. Oamenii dezamăgiti, pentru a nu alimenta supărarea, lupta inutilă, dezbinarea si cearta, s-au îndreptat spre alte biserici (unii fac peste 100 de km pentru a participa la slujbe, altii merg la un preot ortodox rus, merg la catolici sau se roagă acasă la ei). Crestinii merg unde simt puterea Duhului Sfânt si lucrarea faptelor bune.

La începutul anului 2020, în Ajunul Bobotezei, părintele Ionel a dat afară din biserică o femeie de 64 de ani, mamă de preot, care si-a exprimat nemultumirea legată de faptul că, era târziu si Sfânta Liturghie nu era începută

 Femeia, văzând că era trecut de ora 10:30 si preotul încă nu începuse Sfânta Liturghie, ci vorbea cu oamenii prin biserică (obișnuință care deranja pentru că se pierdea un timp pretios), a rugat-o pe doamna preoteasă să discute acasă cu dânsul si să-l roage să înceapă slujba la timp. Doamna preoteasă, nu a asteptat până acasă, l-a înstiintat imediat pe preot. Când femeia a vrut să meargă la strană (cânta în cor), preotul i-a spus să nu mai stea acolo văzând că si-a permis să-si exprime nemultumirea. De aici a început discutia din audio următor (oamenii au recurs la înregistrări pentru a fi crezuti). Fiecare poate aprecia dacă tonul vocii si cuvintele folosite de preot, sunt sau nu potrivite într-un locas de rugăciune. Foarte grav este faptul că, după ce a insultat femeia si a scos-o din biserică, astepta ca "puterea iertării" să pornească din partea persoanei ofensate si afirma că nu a certat-o pe femeie, ci pe diavolii care puseseră stăpânire pe ea, justificându-se spunând că, a făcut apel la autoritate care de fapt era Harul lui Dumnezeu. După ce a folosit cuvinte inoportune, asteapta întelegere, în caz contrar, aminteste că mai sunt si alte biserici pentru că "se poartă" (referindu-se la credinciosii care deja plecaseră spre alte locasuri de rugăciune). Femeia în cauză, cu toate că a fost jignită si scoasă din biserică, după o săptămână a cerut iertare preotului, iar apoi a schimbat locasul de rugăciune. Mai multi ani a participat la slujbele unui preot ortodox rus, unde se regăsesc si alti credinciosi români, nemultumiti sau înlăturati din biserica românească, de preotul Ionel.

Denigrarea preotilor - la predici
(preotii sunt criticati pentru că „îsi permit" să primescă la slujbe, credinciosii nemultumiti de comportamentul preotul Ionel)

La sărbătoarea Întâmpinării Domnului - 2 februarie 2020, zi de praznic împărătesc - la predică, preotul Ionel, a recurs la stratagema de compromitere, de denigrare, de calomniere, care oricum nu ajută nimănui. A folosit cuvinte grele şi neadevărate pentru a discredita doi slujitori ai lui Dumnezeu, pe preotul Claudiu si pe preotul Ioan, preoti care „si-au permit” să facă Sf. Maslu acasă la un om bolnav de cancer în ultima fază, si care, i-au primit si continuă să-i primească la slujbe pe cei care nu mai merg la biserica unde slujeste pr. Ionel, fiind nemultumiti de comportamentul acestuia.

În prima zi din 2020, l-a pus într-o lumină negativă pe părintele Ioan, cel care a slujit până în 2011 la parohia din ... si care a obtinut acest locas de rugăciune si altele, cu drept de concesiune gratuit de la catolici, pentru comunitatea Ortodoxă Română. A fost criticat un slujitor cunoscut si iubit de toti, unul dintre primii preoti ortodocsi care au slujit în Italia, si care, devenise duhovnicul mai multor credinciosi înlăturati sau dezamăgiţi şi sătui de preotul Ionel.

În februarie 2020, trei grupuri de credinciosi, mâhniti de comportamentul preotului Ionel, au făcut sesizări la Episcopia Ortodoxă Română din Italia

  Numărul persoanelor nemultumite de comportamentul preotului, care au semnat sesizările, a fost 77 (29 persoane în primul grup, 20 în cel de-al doilea si 28 persoane în grupul 3). Eu am scris sesizarea celor din grupul 3 si prima semnătura din acest grup îmi apartine. Celelalte sesizări au fost timise înainte să scriu eu. Cei din primul grup au cerut chiar înlăturarea preotului de la biserica din ..., personal nu doresc să se ajungă la asa ceva. Precizez că nu cunosc nicio persoană din grupul 2 si nici nu stiu nimic cu privire la slujba de înmormântare a băiatului mort de cancer si, respectiv, a celui spânzurat. Cunosc doar o persoană din primul grup si pe cele din grupul 3, deci 28 persoane din totalul de 77, cu toate acestea, preotul a spus, în biserică, că eu am pus oamenii împotriva dânsului. Cum puteam să influentez atâtea persoane care nici măcar nu mă cunosteau? Părintele Protopop a făcut o anchetă. Au fost 65 de semnături în favoarea preotului si 77 de semnături împotrivă. Până în prezent, cei nemultumiti nu au primit niciun răspuns si, din păcate, ... nici nu vor primi.
  Nu am dorit niciodată, nici eu, nici persoanele pe care le cunosc, ca preotul să fie înlăturat din biserica în care slujeste, însă credem că, trebuie să fie ajutat pentru a avea un comportamentul potrivit cu misiunea sa; trebuie călăuzit a constientiza că, fără cunoaşterea de sine, gândurile se află în rătăcire; trebuie îndrumat să slujească cu responsabilitate si cu dăruire; trebuie orientat ca să înteleagă că, suntem toti copii ai lui Dumnezeu si merităm să fim tratati cu respect, cu dragoste si cu bunătate.
 Credinciosii care s-au plâns de modul în care-si desfăsoară misiunea, au fost trecuti pe lista dusmanilor, numele lor a fost rostit de preot în fata tuturor celor prezenti la slujbă. Făcând în felul acesta, a format 2 grupuri care se leagănă pe marginea prăpastiei asteptând să vadă care se prăbuseste primul (unele persoane nici nu se mai salută). Sunt cca. 4000 de români care apartin de biserica din ... Multă lume, dezamăgită de modul de slujire al preotului Ionel, participă la slujbe în alte localităti. Cât timp, acest părinte, ne-a lovit doar pe noi, am suportat fără să cârtim, dar când directia de propagare a undei de răutate, a atins preotii care ne primesc la slujbe si se roagă pentru noi, am înteles că se loveste în BISERICĂ si am decis să cerem ajutor la Episcopie, din păcate, nici după ani de zile, nu am primit răspuns la sesizări. Părintele Ionel, ne acuză de neascultare pe cei care am plecat din parohia sa, foloseste cuvinte jignitoare la adresa noastră si a preotilor care ne primesc cu drag în biserici, trasformând astfel, oamenii de bună credintă în persoane reprobabile.

Acuză oamenii de un complot care există doar în imaginatia dânsului, calomniază pe nedrept, spune că sunt persoane care doresc capul preotului pe tavă si moartea familiei sale

 Dacă cineva sesizează o problemă cu scopul îndreptării preotului, asta nu înseamnă că doreste să-l distrugă, ci doreste o îmbunătăţire a atitudinii unui om al lui Dumnezeu pentru îndeplinirea îndatoririlor preoțești cu credinţă, nădejde şi dragoste. Nu cerem pedepsirea părintelui Ionel, Harul lui Dumnezeu l-a suit pe piscul înalt al slujirii preoţeşti, iar acolo sunt furtuni si ispite mari, dar pentru binele preotului si a păstoriţilor săi, dorim să fie ajutat să găsească drumul cel drept.
 Mai multi credinciosi au părăsiti definitiv biserica din Ancona în grup, dar nu pentru că le-a spălat cineva creierul (adică, subsemnata, după afirmatiile preotul), ci pentru că, au văzut atitudinea nerespectuoasă și reacția necorespunzătoare a unui slujitor a lui Dumnezeu. Cuvintele calomnioase care ies din gura preotului, cu scopul de a discredita onoarea si reputația oamenilor, sunt foarte grave, sunt neadevărate, lovesc pe nedrept în oamenii de bună credintă care s-au implicat mereu în activitătiile bisericii și care-au adus un aport important la înzestrarea și înfrumusețarea locasului de cult. Persoane oneste, care participau mereu la slujbe, care făceau parte din oamenii de bază ai bisericii (unii fosti consilieri), constituie acum "cuibul de viespi" (denumire dată de părintele Ionel). Grupul acesta de credinciosi a încercat un dialog cu preotul, însă dânsul nu a vrut să vadă realitatea, a preferat să insulte, să dea canoane pentru a interzice oamenilor de a vorbi între ei. Când s-a terminat canonul, crestinii au cerut iertare, binecuvântare si s-au îndreptat spre alte biserici. Vorbeste mereu de ascultare, dar ascultarea de duhovnic nu înseamnă sclavie, omul are suflet, minte si libertate. Chiar dacă a trecut mult timp de când acesti oameni nu mai frecventeză biserica din ..., cel care le-a fost duhovnic 7 ani si jumătate, foloseste cuvinte jignitoare la adresa lor (hoti, tâlhari, diavoli, lupi,..., spune că i-au dorit moartea si că l-au amenintat). În fiecare duminică, unele persoane din acest grup parcurg peste 100 km pentru a participa la slujbe în alte localităti, iar acum, au devenit tinta atacului, chiar si preotii care-i primesc în biserici (dovada - înregistrările precedente). S-a ajuns prea departe!

Părintele Ionel a sustinut că, Preasfințitul Părinte Episcop Siluan a avertizat un preot cu privire la „lupii" care au făcut rău la ..., ca să nu-i primească la duhovnicie, să nu meargă la ei acasă si să-i pună la penitentă

Demnitatea și înălțimea misiunii preoțești nu permit afirmatia unor lucruri absurde si nefondate. Vorbeste foarte urăt tocmai de oamenii care l-au ajutat cel mai mult. Biserica este plină de icoane si lucruri făcute de acesti credinciosi pe care preotul, în fata altarului, în haine preotesi, îi numeste hoti,..., le mănâncă onoarea cu vorbe mincinoase.

Capul tuturor răutăților (subsemnata, fost consilier)

  Preotul Ionel m-a numit consilier de imagine si am îndeplinit cum am putut mai bine, tot ceea ce mi-a cerut. La sărbători făceam fotografii pe care le publicam pe pagina facebook, pe site-ul parohiei (realizat de mine), trimiteam fotografii si mesaje, descriind evenimentele, la Episcopie, strângeam contributia anuală petru biserică,…, dar dintr-odată, după mai bine de 7 ani, nimic nu mai era bine. Pagina facebook m-a pus să o închid, criticând ceea ce publicam. Site-ul pe care-l realizasem pentru parohie, l-am transformat pentru Ortodoxie în general. Stiu că am gresit chiar încercând să fac bine, dar nu într-atât încât să fiu alungată din locasul de rugăciune. Anii de zile adunam bani de la enoriasi, cca. 1000€/an pentru ziua preotului si a preotesei, si ei erau multumiti, dar nu a mai fost bine când, în 2018, timp de de 6 luni, am strâns bani si pentru sărbătorirea a 24 crestini, majoritatea badante, femei singure în Italia. Se strângeau cca. 120€/persoană (cele 24 de persoane dădeau 5€ pe rând si îi luau toti odată, la ziua lor), în felul acesta nu se simteau singure într-o tară străină. După 6 luni, am încetat pentru că, oamenii simpli nu aveau binecuvântarea preotului. În ultimul timp, părintele Ionel mă condamna si pentru ceea ce făceam în afara bisericii (ajutam persoane sărace si bolnave, le căutam locuinte, le însoteam la vizite medicale, la operatii si chemioterapie, meditam gratis copiii crestinilor, cumpăram bilete de avion,..., mentionez că, făceam totul în mod gratuit). Niciodată nu am avut, si nici nu am căutat, niciun fel de câstig de la biserică, de la preot sau de la oamenii pe care-i ajutam. Preotul mi-a reprosat faptul că, mă iubea prea mult lumea si nu era bine pentru că nu eram „mama Dolores" (când a început să mă numească asa credeam că glumeste, dar în ultimul timp mi-o spunea pe un ton agresiv). Nu stiu de ce s-a pornit cu atâta ostilitate asupra mea, nu stiu de ce am devenit capul tuturor răutăților si nici de ce m-a alungat din locasul de rugăciune. Pentru un creștin care merge regulat la slujbe, pedeapsă cea mai mare este să fie tinut departe de biserică.
  De-a lungul anilor, Episcopia Ortodoxă Română din Italia, a primit mai multe plângeri la adresa preotului Ionel. În 2016 am strâns personal semnături si l-am apărat. În august 2018 mă aflam în România când, doamna preoteasă mi-a telefonat pentru a mă înștiința de o altă sesizare, dar de data asta, nu m-am simtit să scriu la Episcopie în favoarea preotului, deoarece:
- nu eram prezentă în biserică când a avut loc cearta între preot si femeia care la reclamat;
- întelegeam supărarea persoanei care-l reclamase si eram dezamăgită de indiferenta părintelui la nemultumirile oamenilor deranjati că nu se respecta ora de începere a Sfintei Liturghii, că se întrerupea slujba pentru lucruri mărunte si pentru că predica nu era ceea ce trebuia să fie.
  Oricum l-am ajutat, am sfătuit-o pe femeia care-l reclamase să-i ceară iertare preotului, să scrie la Episcopie că a fost necăjită, a exagerat si, în felul acesta, investigatiile asupra preotului au fost întrerupte. Pentru a rezolva problemele la nivelul parohiei, era necesară totusi o discutie între credinciosii nemultumiti si duhovnic. Preotul a refuzat dialogul si a început să jignească, să dea canoane. Pretindea că sunt „Capul tuturor răutătilor", mă acuza de dezbinare. Luni de zile, m-a pedepsit să stau în spatele bisericii (aveam strana cumpărată cu 350€ lângă altar, însă mi-a mutat-o la usa de la iesirea din biserică). Suportam tot felul de insulte, de insinuări. Mă rugam să înceteze, însă continua să spună, că trebuie să fiu izolată. Nu cunosc care este adevăratul motiv care l-a determinat să mă atace, cu atâta înversunare, spunând lucruri lipsite de un fundament veridic.
  Ani de zile am fost consilier, însă la sărbătoarea Hramului, în noiembrie 2018, în singura zi din an când sunt aduse în biserica din ... moastele Sfântului Dasie, protectorul parohiei, preotul Ionel m-a alungat din locasul de rugăciune, după ce a văzut o femeie îmbrătisându-mă (erau deja luni de zile de când mă insulta la fiecare slujbă). A strigat autoritar: „Iesi afară, nu mai faci parte din această comunitate. Am să pun pe cineva la usă să nu mai poti intra în biserică,… cum a alungat Iisus cu biciul în Templu”. Am iesit din biserică plângând, fără să-i răspund din respect pentru locul în care mă aflam, pentru haina pe care o purta, pentru crestinii care erau tulburati, dar cuvintele m-au rănit profund.

  La 4 zile după ce am fost alungată din biserică i-am trimis preotului un e-mail în care, printre altele, am scris: „Vă cer iertare pentru tot ce credeti că am gresit... Mă întreb ce greseli mari am făcut de nu mă mai puteti suporta?”, însă nu am primit niciun răspuns. În septembrie 2018 trimisesem un mesaj si doamnei preotese, dar degeaba. Nu cred că i-am jignit, am încercat să aplanez un conflict inutil, dar nu am reusit. Odată cu înlăturarea mea, din biserica au plecat definitiv si alte persoane. Nu a fost niciun complot (cum sustine preotul), credinta este cea mai înaltă formă de educatie si este inadmisibil ca un om al lui Dumnezeu să aibă un comportament necuviincios fată de credinciosi. Nu are rost să dovedim lucruri pe care nu le-am făcut, dar de care preotul ne învinovăteste si nici nu vrem să ne lăudăm cu ceea ce am făcut pentru biserică. Nu mai mergem la biserica unde slujeste preotul Ionel din noiembrie 2018, dar părintele a continuat să ne denigreze ani de zile, a lovit cu cuvinte jignitoare în persoanele care erau în jurul nostru, inclusiv în preoti. S-a produs o undă de energie negativă acolo unde trebuia să fie lumină, dragoste, pace, acceptare si iertare. Materialul audio reprezintă o probă, demonstrează conduita neortodoxă a unui slujitor al bisericii. Prefăcându-ne că lucrurile merg bine, când sunt încălcate principii crestine si umane, ignorăm faptul că, viaţa creştină trebuie trăită în lumina adevărului. Nu trebuie să ne limităm la aparentă, ci la esentă si să întelegem că, numai adevărul este precondiția inevitabilă a vindecării. Doamna preoteasă ar trebui să-l ajute pe preot să-si mentină echilibrul, dar în februarie 2020, după cca. 1 oră de la trimiterea e-mail meu la Episcopie, în care ceream o audientă, mi-a trimis acest mesaj: „Cine seamănă vânt, culege furtună. Esti prea firavă să-i ti piept. Ai grijă de sufletul tău. Trupul îti va multumi si se va vindeca. Doamne ajută.” Nu mi s-a părut un comportament cuviincios, mai ales stiind că, de mai bine de un an eram în cărucior cu rotile, nici acum nu merg decât foarte putin cu ajutorul cârjelor, am o invaliditate de 100% (nu am nevoie de mila nimănui, dar mi s-a părut un mesaj inadecvat). Timp de 10 luni am stat fără articulatia de la genunchiul stâng si am participat la mai multe Masluri de obste, la sute de kilometri de casă, părintele Ionel nici nu se apropia să mă miruiască (7 ani si jumătate mi-a fost duhovnic si eu am fost un consilier ales de dânsul), iar doamna preoteasă pe 1 decembrie 2019, la Perugia, trecând pe lângă mine si pe lângă o altă persoană care a avut tumoare pe creier, ne-a spus foarte revoltată: „Bine că v-ati asezat mot în fată”. Este normal ca persoanele bolnave să fie nevoite să parcurgă sute de km pentru o slujbă si nici acolo să nu fie lăsate în pace?
  Cei care am plecat, în grup, din biserică, am făcut sesizarea (Sesizare - Grupul 3) la Episcopie pentru pacea tuturor si pentru binele unui om al lui Dumnezeu care trebuie ajutat să se ridice la înăltimea misiunii sale, ca prin luminarea interioară, a mintii si a inimii, să constientizeze greselile, să se îndrepte, să slujească cu responsabilitate si cu dăruire, să fie exemplul pentru cei care caută liniştea sufletească si mântuirea. Neacordarea atenţiei cuvenite slujbelor si folosirea cuvintelor ofensive la adresa crestinilor, intră în conflict cu principiile de bază ale credinţei, lovesc în Biserică. Legătura Duhului Sfânt creează întotdeauna unitate, și niciodată dezbinare si tulburare! Problema nu este între noi si preot, ci între noi si Dumnezeu, nu putem asista nepăsători la tulburări care nu-si au locul în Biserică, acolo unde trebuie să răsune imnul îngeresc. Dusmanii ortodoxiei sunt multi, sunt puternici, ca să-i biruim trebuie să fim uniti pentru ca lumea să nu se prăbusească moral, etic si spiritual. Nu are niciun sens lupta unui ortodox împotriva unui alt ortodox, trebuie să ne prindem de aceeasi ancoră sufletească.
  Îmi pare rău că nu am avut capacitatea de a rezolva o problemă care provoacă suferintă multor persoane. Asteptam un sfat, o îndrumare, o povătuire duhovnicească. Nu putem manifesta indiferență și nepăsare când e vorba de suflet, odorul cel mai scump înaintea lui Dumnezeu; de Biserică, lucrarea Duhului Sfânt; de spiritualitatea ortodoxă, dătătoare de bucurie. Cer iertare dacă mi-am permis prea mult, dar cred că un preot ortodox trebuie să înteleagă că elementul de bază al Ortodoxiei este iubirea fată de Dumnezeu si de semeni. Tatăl Ceresc a lăsat dragostea, iertarea, cinstea și bunăvoința pe pământ. Nobletea curajului de a recunoaste gresala, îi va da posibilitatea de a se schimba si de a predica Vestea Bună, mesajul învățăturii Domnului Iisus Hristos din Evanghelie.
  Dumnezeu să facă lumină, să creeze o atmosferă de liniste si pace în biserică si în lume!